Cum să răcești rapid o băutură
30 Jul 2014 @ 10:33
Am descoperit filmulețul de mai jos pe totb.ro și nu aveam cum să nu-l share-uiesc cu voi. Chiar este o chestie interesantă și de sezon, în cazul în care treaba chiar funcționează așa cum ne este prezentat în clip. Cine nu ar vrea o băutură rece în doar două minute?
N-am încercat procedeul, dar cum ajung acasă am să-l încerc și am să revin asupra postului.
Ti-a placut acest articol?
cica mai e una, infasori cutia/sticla intr-un servetel umed si-o bagi la frigider, acelasi efect.
Mda. Risipa de gheata. Nu mai bine pui intr-un pahar 3-4 cuburi de gheata, decit sa irosesti o tavita intreaga?
Acasa las apa rece sa curga peste cutie si in 2 minute e rece. Apa are cam 8 grade la mine.
@jules – ești tu norocos că ai apa așa rece, la mine la apartament nu este chiar așa. Merge și cu gheața în băutură, dar ce te faci când vrei să bei o bere rece? :)
@criserb – Well, avantajul apei de la put. Daca vrei o bere rece, o iei din frigider. Ce barbat esti tu daca nu esti prevazator in privinta asta? :))
Uite, eu am 24 de cutii in sertar la frigider. Mereu.
@jules – nu o să mai treacă mult timp și am să am și eu puț :P
chestia cu servetelu’ e vrajeala, am incercat io. insa ideea din clipuletul de mai sus are sens.
Procedeul este vechi si se porceda de pe timpul lui Ceasca prin carciumi.
Vorbesc din experienta proprie.
@1qlee – da, l-am încercat și eu în seara asta și chiar funcționează :)
@cosmin – nope. Sticla înfăşurată în şervet umed se răceşte prin evaporare (evaporarea a 1 g de apă absoarbe ~2500 J). Dacă e deja în frigider, evaporarea nu te mai ajută cu nimic, doar produce gheaţă atunci când vaporii de apă condensează pe pereţii frigiderului.
Caută pe Youtube experimentul cu Cele Două Ghivece: când sunt 30°C în atmosferă, evaporarea răceşte 2 sticle de bere la 11°C. Nu se folosesc decât 2 ghivece de ceramică, apă şi nisip, fără nicio sursă de energie, dar îi ia foarte mult timp.
Metoda cu sarea şi gheaţa o foloseau vânzătorii ambulanţi de îngheţată până pe la mijlocul anilor ’60, când lumea a început să îşi permită frigidere (ZIL şi Saratov, nu exista încă Fram).
Adăugarea de sare face ca gheaţa să se topească, şi astfel absoarbe energie din mediul înconjurător (adică din apă), ceea ce coboară temperatura mediului, până se atinge punctul de echilibru, care e sub 0°C. Se poate ajunge până la -21°C, punctul de îngheţ al soluţiei saline, dacă ai destulă gheaţă. Când s-a consumat gheaţa, soluţia absoarbe lent energie din atmosferă până ajunge la un nou punct de echilibru.
Când s-au răspândit frigiderele (în Occident imediat după război, la noi după 1965), lumea a uitat metodele mai primitive şi mai puţin consumatoare de energie (cum era cumpărarea de gheaţă din pieţe şi păstrarea ei într-un “răcitor”, sau ladă izolată termic), fiindcă ele cereau timp şi muncă manuală. Dar când ai materia primă sunt mai eficiente, fiindcă frigiderul nu răceşte în numai 2 minute.
Experimentul celor două ghivece: http://www.youtube.com/watch?v=vcuSlaecvIw