Sari la conținut
adadecco.ro

Cum a suportat copilul un drum lung de 1300 de km

Vă povesteam că am fost în Maramureș săptămâna trecută și am primit multe întrebări cu privire la “cum a rezistat copilul atâta drum”.

Ei bine, a rezistat surprinzător de bine.

Am plecat la 5 dimineața din București, în condițiile în care intenționam să plecăm la 4 și să-l luam pe copil din pat și să-l punem în mașină. Ei bine, nu s-a prea potrivit planul pentru că degeaba ne-am trezit noi la 3, ne-am băut cafeaua că până să-l luăm pe copil din pat s-a făcut 5. Habar n-am cum a trecut timpul.

Cert este că la 5 l-am luat din pat și era super fresh, super vioi că plecăm și nu a mai adormit așa cum ne-am gândit noi.

În schimb a fost super cuminte. S-a uitat la drum, și undeva pe la Pitești a adormit iar.

S-a trezit spre Vâlcea unde ne-a întrebat dacă mai avem mult. I-am explicat că mai avem foarte mult și de atunci până am oprit în Maramureș nu ne-a mai întrebat deloc cât mai este sau să ne spună că s-a plictisit.

Am făcut 3 opriri, de fiecare dată când ne-a spus că vrea să facă numărul unu sau numărul doi.

În total am condus 8 ore și am făcut popasuri, toate adunate, de o oră și jumătate.

La 14:20 am fost la Popasul din Deal. Din tot drumul a dormit maxim 3 ore, în rest s-a uitat pe geam sau s-a jucat cu tot felul de jucării sau “a citit” niște cărți.

Întoarcerea a fost cam la fel, doar că am reușit să plecăm la 4, așa cum ne-am propus. Am condus tot 8 ore am făcut 3 opriri, de data asta opririle au însumat o oră.

La întoarcere a fost puțin mai stresant, tot drumul ne-a întrebat unde este Leroy Merlin sau cât mai avem până acolo. Îi place lui la Leroy să se plimbe cu coșul ăla gen mașinuță și na, el voia Leroy :)

În afară de asta, a fost cuminte. Nu a plâns, nu a miorlăit, a fost super de comitet. S-a jucat, a cântat, s-a uitat la drum.

Ajunși la noi în sat, ne-am dus prima dată la Leroy, l-am plimbat cu mașinuța și numai după aceea am ajuns acasă.

La 13 am fost acasă, în plină caniculă.

În concluzie drumul s-a dovedit a fi mai ușor de cât îmi imaginam, mult mai ușor. Mă gândeam că o să se plictisească groaznic, că o să vrea să facem zeci de opriri, dar nu a fost așa.

Chestia asta îmi dă curaj și am o să putem pleca la mult mai multe drumuri cu el, mai lungi sau mai scurte. Am văzut că-i place pe mașină, că nu are rău de mașină și că stă cuminte, aproape ca un om mare.

Și toate astea fără tablete sau telefoane, așa cum am fost sfătuiți să procedăm ca să stea cuminte, să treacă timpul.

Timpul trece și dacă te joci cu el, și dacă povestești cu el, nu are nevoie de desene pentru a sta cuminte. Da, este mai obositor pentru părinte, dar când ai decis să faci un copil bănuiesc că ți-ai asumat toate chestiile grele, inclusiv oboseala.

Deci, în caz că aveați aceleași temeri ca și mine, suiți-vă în mașină și plecați, o să fie bine, o să fiți plăcut surprinși. Sper.

Ti-a placut acest articol?
comentarii Facebook
8 comentarii
  1. radu 5 Jul 2017 @ 13:20

    salutare, parerea soitiei (avem 2 pitici, fetita de 6 si baietu de 2) e ca, cu cat copiii sunt mai mici, cu atat e mai usor pentru parinti. Personal, nu sunt de aceeasi parere, am facut cand avea fetita 2 ani 10 ore de la Iasi la Eforie, n opriri pentru treaba…mare. Am avut probleme odata dar nu era copilul nostru, a urlat incontinuu 7 ore, de la Eforie pana spre Vaslui, caci era ars de soare si parintii nu stiau ce sa ii faca, turbam la volan…

    Insa acum ca sunt 2 se mai joaca intre ei, conduc cand eu cand sotia (cam 1-2 ore fiecare), astfel ajungem la fel de obositi la cazare si e pacat sa nu ii ducem prin Romania doar pentru ca e greu cu masina. De abia astept sa ajunga si piticu pe la 4-5 ani sa mai facem niste ture de Transilvania ca sa le aratam o lume frumoasa…

    Raspunde
  2. Adina 6 Jul 2017 @ 11:52

    Salut! Nu mi-o lua in nume de rau dar faceti cateva greseli in folosirea scaunului de masina. Centurile ar trebui stranse mai tare cat sa nu le poti ciupi, si va lipseste protectia centurii drepte. Bonus: copilul e inca mic si ar fi mult mai protejat intr-un scaun asezat cu spatele la sensul de mers.
    Trebuie sa te gandesti mereu: ce s-ar intampla cu el daca as face un accident? In cazul vostru acum ar cam zbura din scaun… :(

    Raspunde
  3. criserb 6 Jul 2017 @ 11:58

    @Adina – centurile sunt strânse destul de tare, poza sau poziția copilului nu este una care să susțină asta, ai dreptate. Lipsește protecția pentru că s-a pierdut, cu ea sau fără ea în caz de ceva tot aia este, ăla e un material doar pentru mai mult confort, nu are treabă cu siguranța.

    Cât despre poziția copilului în scaun, la 2 ani jumate nu cred că trebuie pus cu spatele la drum. Pur și simplu nu încape, nu-i încap picioarele acolo dacă întorc scaunul.

    Raspunde
  4. Ovidiu 6 Jul 2017 @ 12:07

    @Adina – Nu uita ca are centuri si peste picioare, deci el e mai in siguranta ca si un om care poarta doar centura.

    Raspunde
  5. Sean 6 Jul 2017 @ 15:29

    Adina face parte din grupul celor care dau sfaturi (intotdeauna proaste) necerute.

    Raspunde
  6. criserb 6 Jul 2017 @ 16:42

    @Sean – stai să vedem, poate are argumente, să zicem că nu știa toate detaliile și sper că am lămurit-o.

    Raspunde
  7. Iulia Alexandra 18 Jul 2017 @ 10:22

    Ce bine! Chiar nu stiam cum suporta un copil un drum mai lung cu masina :)
    Dar cred ca voi aveti noroc, nu sunt toti asa cuminti :)) din câte am auzit

    Raspunde
  8. criserb 18 Jul 2017 @ 10:34

    @Iulia Alexandra – adevărat, dar până nu încerci nu ai idee cum este :)

    Raspunde
Comentează și tu

Sfat: Inainte de a apasa butonul de mai jos asigura-te ca ai folosit un limbaj decent si ca nu te cheama “masina de spalat”, daca nu vrei ca vorbele tale sa ajunga in spam ;)